Bătrânul pantofar - rascumparare.ro

Bătrânul pantofar

Ion era un pantofar ce ajunsese la bătrânețe. Într-o zi, pe când se afla în atelier și repara niște pantofi, văzu o fetiță cu numele Ana intrând. Ion o privi peste ochelari și o întrebă:

- Ce necazuri ai, fetițo?
- Puteți să puneți o talpă pantofilor mei până poimâine?

Ion bătea mai departe la lucrul său. Apoi privi pantofii Anei.
- Până lunea viitoare cel mai devreme, spuse el morocănos și aruncă pantofii sub masa lui de lucru.
Ana se întristă și zise:
- Înseamnă că nu pot merge la evanghelizare.
- Nici nu-i nevoie, răspunse bătrânul pantofar. Ai pierdut ceva acolo, încât trebuie să mergi neapărat?
- Dumneavoastră mergeți? întrebă Ana.
- Eu? Asta mai lipsește!

În clipa următoare se prinse de umăr gemând de durere. „Ah, reuma asta păcătoasă!“ Lucrul îi căzu la pământ. Ana îl ridică repede și zise:
- Să vă aduc ceva să vă fricționați? Mama are tot felul de medicamente.
Ana alergă acasă și povesti mamei de durerea din umăr a pantofarului și că dorea să-i ducă ceva pentru alinare. Mama îl cunoștea bine pe pantofar; era un om singuratic. Mama îi dădu Anei niște medicamente pentru reumatismul pantofarului. Ana alergă repede, dar atelierul era închis. Intrând în curte, Ana văzu pe pantofar în camera din spate. Ușa însă era închisă și Ion nu vrea să o deschidă. Dar când Ana ridică sticla, pantofarul deschise fereastra. Ana îi zise:

- Încercați cu aceste medicamente! Fricționați-vă bine umerii! Veți vedea că vă va face bine!
Bătrânul pantofar luă sticla și într-adevăr frecția îi făcu bine. În ziua când avea loc evanghelizarea, pantofarul o văzu pe fată și îi strigă:
- Pantofii sunt gata!
- O, ce păcat, spuse Ana, astă seară nu mai pot merge la evanghelizare. Mama nu se simte prea bine. Dar dumneavoastră cum vă simțiți?
- Medicamentele tale mi-au ajutat de minune. M-am gândit, zise el cu greu, că ar trebui să merg și eu la evanghelizare.

Ana vorbi cu mama ei, care acum se simțea mai bine, despre bătrânul pantofar, și astfel a putut să-l însoțească la ora de vestire a Evangheliei. Pe drum, pantofarul a povestit Anei că mama lui l-a învățat în copilărie multe versete din Biblie. După ce au trecut anii, versetele au fost uitate.

În sala unde se vestea Evanghelia, bătrânul pantofar asculta cu atenție. La înapoiere a spus Anei că și-a adus aminte de un verset învățat în copilărie. El suna așa: Iată că acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mântuirii.
În duminica următoare, Ana îl vizită din nou pe pantofar. Acesta stătea la fereastră și citea din Biblie. Nespus de fericit, bătrânul zise:
- Am citit în Biblie toată noaptea.
Și cu degetele lui groase arăta Anei versetul: „Cine crede în Fiul are viața veșnică, dar cine nu crede în Fiul, nu va vedea viața, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el“, spunând: „Toate păcatele mele au fost iertate de Mântuitorul. Ce nebun am fost crezând că pot trăi fără iertarea Lui.“

Cititorule, bătrânul pantofar a fost condus la pacea pe care o poate da numai Mântuitorul! Viața bătrânului pantofar s-a schimbat din temelie. Gândurile Mântuitorului sunt gânduri de pace și pentru tine. Vino la EL și totul se va schimba în viața ta! Mântuitorul a spus: Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați și Eu vă voi da odihnă.

Ce cred eu despre acest articol

Am întrebări cu privire la acest articol
Contact