Omul cel mai bogat - rascumparare.ro

Omul cel mai bogat

Boierul dintr-un sat trecea călare pe lângă spărgătorul de piatră.
   - Bună ziua, boierule!
   - Bună ziua, moșule! Ce mai faci, tot cu piatra asta te lupți?
   - Lăudat să fie Dumnezeu pentru toate, răspunse spărgătorul de piatră, care era un om credincios și trăia cu adevărat după învățăturile Evangheliei.
   - Dar cu sărăcia, cum o mai duci?
   - Slavă lui Dumnezeu! De sărăcie am scăpat. E adevărat că sunt sărac de avere, dar am aflat o bogăție care le întrece pe toate bogățiile din lume.
   - Glumești, moș Ion?
   - O, nu glumesc, boierule! Bogăția, pe care o am eu, nu o dau pe toate averile dumneatale.
   - Câți ani ai, moș Ion?
   - 75 și de peste 30 de ani sparg piatră.
   - Ei, și asta se cheamă viață? Toată viața să spargi piatră pe marginea drumurilor!
   - Desigur, boierule, asta nu-i viață și Îi mulțumesc lui Dumnezeu că m-a ajutat să aflu viața cea adevărată.
   Boierul, care era un mare necredincios, plecă zâmbind și zicându-și în sine: A slăbit la minte moș Ion!
   Peste noapte însă, boierul a avut un vis în care află că a murit omul cel mai bogat din sat. Dimineața se sculă sub puternica influență a acelui vis; el era cel mai bogat om din sat!
   Logofătul intră și îi aduse vestea:
   - Cucoane! O noutate! Astă noapte a murit bătrânul spărgător de piatră. L-am văzut și eu… parcă doarme liniștit… a murit cu Biblia în mână.
   Boierul se cutremură din nou. Acum înțelese totul. Bătrânul de ieri și visul de astă-noapte îi spuseseră mult.
   - Să știi, logofete, că astă-noapte a murit omul cel mai bogat din satul nostru.
   Logofătul privea mirat, nu înțelegea nimic.
   - Da! da! Să știi că moș Ion a fost omul cel mai bogat, pentru că a avut o bogăție care a mers cu el în veșnicie.
   Din acel moment, boierul se hotărî să urmeze calea credinței. Să dea Dumnezeu ca această întâmplare din anul 1872 să ajute pe mulți să se decidă pentru Mântuitorul!

Un nume bun este mai de dorit decât o bogăție mare, și a fi iubit prețuiește mai mult decât argintul și aurul.“(Proverbe 22:1).

Îndeamnă pe bogații veacului acestuia să nu se îngâmfe, și să nu-și pună nădejdea în niște bogății nestatornice, ci în Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belșug, ca să ne bucurăm de ele.   (1. Timotei 6:17).

Ce cred eu despre acest articol

Am întrebări cu privire la acest articol
Contact