Mântuirea: adevărul vă va face liberi - rascumparare.ro

Mântuirea: adevărul vă va face liberi

Cum vom scăpa noi, dacă vom fi nepăsători faţă de o mântuire aşa de mare, care, începând să fie vestită de Domnul, a fost întărită faţă de noi de cei care au auzit-o?” Evrei 2:3

Mântuirea este una din cele mai mari teme al Bibliei. Cuvântul lui Dumnezeu. SOS (“save our souls” = salvaţi sufletele noastre) este semnalul de naufragiu folosit atunci când există pericolul că oamenii să îşi piardă vieţile. Descendenţii lui Adam, pierduţi şi morţi, au nevoie de mântuire. Iosif a fost prima persoană care a vorbit de mântuirea vieţilor. Când i-a salvat pe fraţii săi de la înfometare, el le-a spus: “Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră ca să vă păstreze o rămăşiţă pe pământ şi să vă păstreze viaţa printr-o mare salvare.” (Geneza 45:7)

În Vechiul Testament avem multe exemple despre modul în care Dumnezeu a salvat poporul Său de duşmanii săi şi de alte pericole. Însă, această salvare măreaţă pe care o avem înaintea noastră înseamnă mult mai mult decât salvarea oamenilor dintr-un pericol fizic. Cel dintâi capitol al Noului Testament vorbeşte de Domnul Isus “El va mântui pe poporul Său de păcatele Sale” (Matei 1:21). Dintr-odată aceasta ridică întreaga chestiune la un nivel mult mai înalt. Vedem măreaţa intervenţie a lui Dumnezeu în folosul omului, deoarece citim că “Fiului Omului a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut” (Luca 19:10). Vestea acestei eliberări măreţe este numită “Evanghelia mântuirii voastre” (Efeseni 1:13). Această mântuire este atât de măreaţă datorită preţului său, viaţa Domnului Isus. Revelează dragostea lui Dumnezeu pentru omenire. Este atât de măreaţă datorită întinderii sale, care atinge totul şi acoperă trecutul, prezentul şi viitorul. Este atât de măreaţă deoarece nu izbăveşte doar din pedeapsa şi puterea păcatului, ci şi de prezenţa păcatului.

De ce are nevoie omul de mântuire?

Omul este păcătos! Cuvântul lui Dumnezeu spune foarte clar că “toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de gloria lui Dumnezeu” (Romani 3:23). Omul L-a nesocotit pe Dumnezeu şi ca rezultat a fost moartea. Cuvântul lui Dumnezeu este foarte clar. “Plata păcatului este moartea” (Romani 6:23). Aşadar, ca pierduţi şi căzuţi, noi avem nevoie de salvare.

Trebuie să înţelegem că omul nu este păcătos pentru că face lucruri păcătoase, ci el păcătuieşte pentru că este păcătos; aşa este omul prin natura sa. La judecata lui Dumnezeu noi stăm condamnaţi de păcatele noastre. Păcatul este conducător şi, ca un nor negru, ne exclude din prezenţa lui Dumnezeu (Geneza 3:23). Omul este pierdut din punct de vedere spiritual din cauza păcatului care ne desparte de Dumnezeu. Nimeni nu poate susţine că este bun. Cine este bun? Putem noi să spunem că un om care comite un păcat pe zi este un om bun? Dacă cineva încalcă o singură lege a ţării sale în fiecare zi, timp de zece ani, putem să spunem despre un om care comite 3650 de crime în zece ani ai vieţii sale că este un cetăţean bun?

Trebuie să ne recunoaştem ca pierduţi şi în pericol de moarte. Mântuirea lui Dumnezeu este eliberare din orice pericol ce ar putea să ne ameninţe – fie în trecut, prezent sau viitor. Mântuirea este un termen ce poartă gândul eliberării din pericol şi atât timp cât păcatul este rădăcina tuturor relelor ce ne ameninţă, Dumnezeu în harul Său ne-a asigurat mântuirea.

Ce a făcut Dumnezeu pentru a ne salva?

Dumnezeu, care l-a creat pe om, a ştiut că acesta este neputincios şi incapabil să se salveze singur. Astfel Dumnezeu, în dragostea şi harul Său faţă de omenire, S-a îngrijit de un Salvator, Fiul dragostei Sale, Unul care este egal cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt. În Vechiul Testament, Mântuitorul fusese promis (Geneza 3:15, Isaia 43:11; 49:6,25; 59:16; 61:1; 63:5,9). În Noul Testament acest Mântuitor a fost prezentat: “…şi-I vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Său de păcatele Sale” (Matei 1:21). Acest Mântuitor nu este altul decât Domnul Isus Hristos, Fiul veşnic al lui Dumnezeu.

Cum poate fi El capabil să se ocupe de problema păcatului (ce ne separa pe noi de Dumnezeu) şi să ne răscumpere din moartea veşnică? Singura modalitate era ca El să devină om la fel ca noi “… în afară de păcat” (Evrei 4:15). (În El nu este niciun păcat – 1.Ioan 3:5; El nu a făcut niciun păcat – 1.Petru 2:22; El nu a cunoscut niciun păcat – 2.Corinteni 5:21). Cu toate că a devenit om, El nu a renunţat niciodată la divinitatea Sa. El este calificat pentru a ne salva deoarece El era Dumnezeu şi om fără păcat în aceeaşi persoană. Deoarece plata păcatului este moartea, El a trebuit să ia locul meu şi să moară pentru păcatul meu. Domnul Isus Însuşi a spus: “Nimeni nu are iubire mai mare decât aceasta, ca cineva să-şi dea viaţa pentru prietenii săi.” (Ioan 15:13). Deoarece El ne iubeşte, El a dorit să ia locul nostru în moarte pentru a plăti plata păcatului nostru. Domnul Isus a fost deci îngropat, înviat dintre morţi în a treia zi, iar acum El trăieşte în Cer îngrijindu-Se în totul pentru salvarea ta. El aşteaptă strigătul tău de SOS.

Întrebarea acum este cum pot obţine această mântuire?

În primul rând trebui să admitem faptul că nu ne putem salva prin noi înşine, apoi trebuie să recunoaştem condiţia noastră păcătoasă şi în final să credem în Domnul Isus Hristos şi lucrarea Sa împlinită. În Biblie vedem un om ce şi-a transmis SOS-ul. El a strigat “Ce trebuie să fac ca să fiu mântuit”. Răspunsul a fost “Crede în Domnul Isus şi vei fi mântuit” (Fapte 16:30,31). Mântuirea despre care vorbim este veşnică. Odată ce eşti mântuit, tu eşti mântuit pe veci! Niciodată nu îţi vei pierde mântuirea, deoarece aceasta nu depinde de tine. După cum nu te poţi salva singur, tot aşa nu te poţi ţine singur. Domnul a murit ca să ne mântuiască şi acum El trăieşte ca să ne susţină – El a spus “Şi Eu le dau viaţă eternă; şi nicidecum nu vor pieri niciodată şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea. Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decât toţi şi nimeni nu le poate smulge“ (Ioan 10:28,29).

Mântuire imediată sau mântuire din puterea păcatului:

Mântuirea poate fi amintită ca un fapt complet şi din trecut, astfel încât credincioşii pot vorbi despre ei înşişi ca acei “care suntem mântuiţi” (1.Corinteni1:18). Astfel că atunci când vorbim despre noi ca fiind mântuiţi, accentul principal dă impresia că eram odată prinşi în tot felul de rele şi murdării, dar acum suntem răscumpăraţi din toate (Tit 3:3-5). Cu toate că putem vorbi de Dumnezeu ca Unul care “ne-a mântuit” (2.Timotei 1:9), noi trăim totuşi într-o lume ce este plină de ispite, de carne înşelătoare, în şi cu Satan, duşmanul sufletelor noastre. Aşadar noi trebuie să fim mântuiţi zilnic. Când Dumnezeu i-a eliberat pe copiii lui Israel din Egipt şi ei au pornit în călătoria lor către Ţara Promisă, nu exista niciun dubiu că sunt salvaţi; ei au ieşit în siguranţă din ţara Egiptului şi au trecut prin Marea Roşie. Dar călătoria ce le stătea înainte era foarte periculoasă; de aceea ei aveau nevoie de salvare zilnică. Astfel Dumnezeu i-a poruncit lui Moise să construiască un cort al întâlnirii, unde Dumnezeu era prezent în mijloul poporului Său.

În cort, slujba marelui preot era să reprezinte poporul în prezenţa lui Dumnezeu. Pentru noi, Domnul Isus este Marele nostru Preot. După moartea, îngroparea şi învierea Sa, El S-a întors în Ceruri şi locuieşte acolo pentru totdeauna. De acolo El “poate să mântuiască până la desăvârşire pe aceia care se apropie de Dumnezeu prin El, trăind pururea ca să mijlocească pentru ei.” (Evrei 7:25). Mântuirea prezentă, de care noi avem nevoie şi pe care o primim ca şi credincioşi, este întemeiată pe moartea lui Hristos, dar de fapt ne atinge prin acţiunea Sa preoţească în folosul nostru.

Deoarece El locuieşte pentru noi în înălţimi, noi suntem “mântuiţi prin viaţa Lui” (Romani 5:10). Pentru a ne bucura în mod practic în fiecare zi de această mântuire, ni se dau instrucţiuni oferite prin Cuvântul lui Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu este capabil să ne facă “înţelepţi spre mântuire, prin credinţa care este în Hristos Isus” (2.Timotei 3:15,16). Acest verset vorbeşte despre Scriptură ca fiind de folos nu numai pentru învăţătură, ci şi “pentru mustrare, pentru îndreptare, pentru instruire în dreptate”.

Sunt multe avertizări şi îndrumări pentru noi; dacă le ascundem vom fi salvaţi din toate cursele şi pericolele. Noi suntem mântuiţi zilnic de sub puterea păcatului deoarece Domnul Isus, ca Marele nostru Preot, mijloceşte pentru noi. Punând Cuvântul lui Dumnezeu în practică în vieţile noastre prin credinţă şi supunere, cu ajutorul Duhului Sfânt, experimentăm mântuirea prezentă a lui Dumnezeu.

Mântuire de prezenţa păcatului:

Acesta este viitorul nostru strălucit. Marea mântuire este, după cum am spus, atât deplină, cât şi completă. Conţine ideea mântuirii noastre din locul păcatului şi aducerea noastră acasă în siguranţă. Domnul Isus vorbeşte despre salvarea oii rătăcite şi aducerea ei acasă. Domnul ne promite “Mă duc să vă pregătesc un loc; şi, dacă Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, vin din nou şi vă voi primi la Mine Însumi” (Ioan 14:3). Aceasta este speranţa noastră, de a-L aştepta pe Mântuitorul “…care va transforma trupul smereniei noastre în asemănare cu trupul gloriei Sale” (Filipeni 3:21). Noi Îl aşteptăm acum pentru a Se arăta a doua oară, fără păcat, pentru mântuire (Evrei 9:28).

Ultimul pas al mântuirii Domnul Isus în numele nostru implică învierea din morţi în Hristos şi transformarea trupurilor celor care sunt încă în viaţă. Biblia ne învaţă că “…nu toţi vom adormi, dar toţi vom fi schimbaţi” (1.Corinteni 15:51). Ultima parte a mântuirii depinde în totalitate de faptul încheiat al milei ce ne atinge; ultimul act de salvare al Domnului Isus faţă de noi. Va implica învierea sfinţilor morţi şi luarea la Sine a sfinţilor în viaţă înainte ca întreaga furtună a mâniei lui Dumnezeu să distrugă pământul. Atunci întreaga adunare cerească va fi strânsă la un loc şi îi vor fi date trupuri de glorie asemănătoare cu gloriosul Său trup şi va intra în casa Tatălui.

Mântuirea lui Dumnezeu este vastă! Se ocupă de păcatul nostrum, dar şi de separarea faţă de Dumnezeu. Este o mântuire veşnică – odată ce am fost mântuiţi, noi nu mai putem fi pierduţi. De asemenea, Dumnezeu ne înzestreaza cu putere pentru a birui puterea păcatului. În încheiere, Hristos vine curând din nou pentru a ne mântui de prezenţa păcatului, pentru a ne transforma asemenea Lui şi pentru a ne lua în Cer. Ce mântuire măreaţă!

Este El Căpitanul vieţii tale dorind să navigheze pentru tine? Deşi Hristos, “Căpetenia mântuirii [noastre]” (Evrei 2:10), a murit de bună voie, El a înviat din nou şi astăzi trăieşte. (Romani 14:9)

Ce cred eu despre acest articol

Am întrebări cu privire la acest articol
Contact