Indiferenţa omenească - rascumparare.ro

Indiferenţa omenească

de W. W. Fereday

"Boul îşi cunoaşte stăpânul, şi măgarul cunoaşte ieslea stăpânului său: dar Israel nu Mă cunoaşte; poporul Meu nu are inteligenţă" – Isaia 1:3

"Chiar şi barza în ceruri îşi cunoaşte timpurile ei hotărâte; şi turturica şi rândunica şi cocorul îşi păzesc timpul venirii lor; dar poporul Meu nu cunoaşte judecata Domnului!" – Ieremia 8:7

Dintre toate creaturile pe care le cunoaştem, omul este de departe cea mai dăruită şi cea mai privilegiată. Mai mult, el a fost aşezat de Dumnezeu stăpân şi cap peste întregul sistem în care se mişcă. Astfel fiind lucrurile, este dureros că o comparaţie ar trebui făcută în mod divin între om şi animale şi păsări, cu rezultate în totalitate nefavorabile pentru om. Atât în Isaia 1, cât şi în Ieremia 8 avem un limbaj al plângerii. Creatorul Se plânge de creatura Sa umană. Versetele noastre ne prezintă indiferenţa sa – atât faţă de har, cât şi faţă de judecata.

Isaia 1:3 se adresează unor oameni cu obiceiuri păstoreşti. Nu era încă vremea marilor oraşe industriale. Fiecare om avea oi şi măgari. Domnul îl invită pe poporul Său să se ducă la propriile ţarcuri de vite şi să ia lecţii de acolo. "Boul îşi cunoaşte stăpânul, şi măgarul cunoaşte ieslea stăpânului său: dar Israel nu Mă cunoaşte; poporul Meu nu are inteligenţă". Nu sunt cele mai inteligente animale domestice, dar chiar şi aşa ele aduc o mustrare omului.

Boul cunoaşte cui îi aparţine, "dar Israel nu Mă cunoaşte". Sunt oamenii mai inteligenţi astăzi? Fiecare om îi aparţine lui Dumnezeu, dar sunt oamenii conştienţi de acest fapt? "pentru că în El trăim şi ne mişcăm şi suntem [...] suntem neam al Lui" (Fapte 17:28). Daniel l-a acuzat astfel pe nefericitul Belşaţar: "pe Dumnezeu, în mâna căruia este suflarea ta şi ale căruia sunt toate căile tale, nu L-ai glorificat" (Daniel 5:23). Sunt oamenii mai conştienţi de poziţia lor în relaţie cu Dumnezeu acum?

Conducerea universului a fost supusă unui Om. "Hristos este Capul oricărui bărbat" (1. Corinteni 11:3). Tatăl I-a dat autoritate peste orice făptură (Ioan 17:2). Mai devreme sau mai târziu orice făptură va fi constrânsă să recunoască aceasta. În numele lui Isus fiecare genunchi se va pleca şi fiecare limbă va mărturisi că El este Domn, spre gloria lui Dumnezeu Tatăl (Filipeni 2:10-11). Ah, orbirea ce îi împiedică pe oameni să înţeleagă cui aparţin, până când sunt constrânşi să recunoască aceasta atunci când nu mai este timp, iar mântuirea a devenit imposibilă!

Măgarul ştie cine îl hrăneşte, dar "poporul Meu nu are inteligenţă". Animalul ştie din mâna cui vine hrana lui, dar nu şi omul! Deşi, aşa cum Paul le-a spus celor din Listra în Fapte 14:17, Dumnezeu nu S-a lăsat fără mărturie, făcând bine şi dând ploi din cer şi anotimpuri roditoare, umplând inimile oamenilor cu hrană şi bucurie. Dar recunosc oamenii mâna Sa? Ar fi interesant de ştiut în câte case din aşa-numita Anglie creştină oamenii mulţumesc la masă în zilele noastre. "Harul" demodat este pe cale de dispariţie, în acord cu indiferenţa vremurilor noastre. Dacă oamenii eşuează să îl recunoască pe Dumnezeu în darurile Sale minore, care este poziţia lor faţă de măreţul dar al Fiului Său? Este Hristos apreciat?

Astfel în Isaia 1:3, Dumnezeu se plânge de indiferenţa omului faţă de har; în Ieremia 8:7, El se plânge de indiferenţa faţă de judecată. Barza, rândunica, etc. îşi cunosc timpul, "dar poporul Meu nu cunoaşte judecata Domnului". Păsările amintite în acest pasaj sunt toate migratoare. Ele nu neglijează anotimpurile. Ele cunosc când perioada însorită este gata şi când norii şi furtunile iernii se apropie şi ele au instinctul de a şti unde să se mute. Dar vai, omul! Care era caracterul vremurilor în care profeţea Ieremia? Erau ultimele zile ale împărăţiei lui Iuda. Împărăţia celor zece seminţii din nord era deja răsturnată, iar "distrugătorul naţiunilor" (Nebucadneţar) era pe drumul de a-l răsturna şi pe Iuda. Judecata era iminentă, dar poporul nu înţelegea. Şi astfel nu era nicio pocăinţă.

În ziua Domnului nostru oamenii puteau deosebi înfăţişarea cerului, dar nu erau în stare să deosebească semnele timpurilor (Matei 16:3). Erau prea înguşti pentru a vedea că pentru ei era ziua marii lor ocazii. Îl aveau pe mult aşteptatul Mesia în mijlocul lor şi dacă au eşuat în a-L recunoaşte au trebuit să Îl piardă şi să primească pedeapsa lui Dumnezeu în schimb.

Oamenii din timpul lui Ieremia şi cei din timpul Domnului nostru îşi găsesc contrastul în Noe. "Prin credinţă, Noe, după ce a fost divin înştiinţat despre cele nevăzute încă, fiind cuprins de teamă, a pregătit o corabie pentru salvarea casei lui" (Evrei 11:7). La fel ca şi cocorul şi rândunica, el a văzut norii negri apropiindu-se şi a decis să caute un loc de siguranţă. Oamenii din Ninive ne prezintă o lecţie şi mai extraordinară. Întregul oraş a fost tulburat profund la predica lui Iona, încât împăratul s-a dat jos de pe tron şi s-a umilit înaintea lui Dumnezeu împreună cu tot poporul său. Ei au văzut o avertizare din cer în acuzarea străinului ce străbătea străzile lor. Nu a fost niciodată un moment mai solemn în istoria lumii decât cel din prezent. Semnele din jurul nostru sunt de cel mai grav caracter. Totul sugerează un dezastru iminent. S-a ajuns la saturaţie în chestiunea umană. Politicieni şi lideri de orice fel îşi dau seama de aceasta. Dar care este acest punct care este aproape vizibil. Sfârşitul zilei omului şi începerea zilei Domnului. "Ziua omului" este acea lungă perioadă în care omului i-a fost permis să îşi aibă propriul drum fără nicio intervenţie din cer; ziua Domnului este venirea împărăţiei Domnului Isus care va fi introdusă pe neaşteptate şi cu judecăţi devastatoare. Arătarea Sa va sfărâma în bucăţi întregul sistem al civilizaţiei umane necredincioase şi pe ale cărei ruine El va stabili o ordine a lucrurilor care va fi perfectă în ochii şi inima lui Dumnezeu. Înţeleptul spune: "Un om chibzuit vede răul şi se ascunde, dar cei simpli merg înainte şi sunt pedepsiţi" (Proverbe 22:3). În perspectiva sfârşitului care va veni, eşti tu "chibzuit" sau "simplu"? Vor fi rândunica şi însoţitorii ei acuzatorii tăi în ziua judecăţii?

Ce cred eu despre acest articol

Am întrebări cu privire la acest articol
Contact